marți, 15 ianuarie 2019

După 27 de ani de spălarea creierilor, românilor li se fură țara și ei aplaudă!

Motto: „E mai puţin dureros să te desparţi de patrie, decît a trăi în ea şi a vedea individualitatea, adică toată fiinţa adevărată a poporului pierind şi stîngîndu-se.” (Alexandru Hurmuzachi)

Se minte non-stop că românii sunt de vină pentru distrugerea și ruinarea țării! Care români? Toate partidele politice de după decembrie 1989 au fost infestate cu alogeni! Primul guvern de după asasinare lui Nicolae Ceaușescu, condus de premierul evreu Petre Roman, a avut  un român și un țigan în componență, restul fiind evrei!!! Toată mass-media românescă, cu 90% proprietari alogeni, este infiltrată cu evrei. Fiecare post de televiziune are cel puțin un evreu ca formator de opinie! Președintele alogen al României face sluj în fața evreilor, fiind decorat de aceștia pentru merite deosebite, adică recunoașterea unui așa-zis holocaust în România, prin care a transformat poporul român în neam de ucigași, bun de plata unor zeci de miliarde de euro ca despăgubiri către statul Israel. Cine aduce acuzele acestea grave? Taman unul al cărui bunic se înrolase în trupele Waffen SS, vestiții ucigași de evrei din Al Doilea Război Mondial! Nici pesedeii nu sunt mai breji. Liviu Dragnea face naveta în Israel ca să ia lumină de la stăpânii lui, iar Gabriela Firea a dat evreilor un palat ultracentral din București pentru „muzeul holocaustului”, de unde o să fim acuzați că suntem un popor de criminali! Acum trădătorii care conduc România nici măcar nu se mai feresc, numesc direct cetățeni israelieni în guvernul României, ca ministrul Ilan Laufer, promovat inițial de postul de televiziune Antena 3. Suntem ca la sfârșitul anilor ’40, când evreii bolșevici conduceau țara și umpleau pușcăriile cu patrioți români!
Unde au fost serviciile secrete, ce au păzit ele în cei 27 de ani de jefuirea a României? Au păzit hoții sau au fost chiar complicii lor! Nici serviciile secrete nu mai aparțin României, ele au devenit sucursale subordonate altor servicii străine. Să nu uităm că prima grijă a președintelui alogen Klaus Werner Iohannis, imediat după înscăunare, a fost să numească alți doi alogeni ca șefi ai principalelor servicii secrete! Cei nominalizați și instalați ca directori la SRI și SIE, evreii Eduard Hellvig și Mihai Răzvan Ungureanu, au fost angajați/bursieri ai lui George Soros, a cărei primă directoare în România, alogena Sandra Pralong, este principala consilieră de la Cotroceni. Aceasta stabilește agenda întâlnirilor președintelui cu așa-zisa „societate civilă” și componența participanților: doar oengeurile soroșiste, parte din ele create chiar de ea!
Unde-i dragostea de țară? De ce sunt tefeliștii #rezist lipsiți de sentimentul patriotic? I-ați văzut fluturând în piață steagurile SUA, Israelului, Canadei și UE. I-ați văzut luând apărarea multinaționalelor, la care parte din ei chiar lucrează. I-ați văzut sustinând și votând alogeni ca să ajungă conducători în România. V-ați întrebat de ce aceștia au atrofiat simțul apartenenței naționale, această „amprentă” identitară a neamului nostru, o părticică din „rețeaua” neamului, conexiunea care trebuie să ne unească și să ne facă solidari și puternici în fața altora pe noi, românii?
Pe vremea când Andrei Marga – nu întâmplător clujean, din cuibul de vipere secesioniste! – era ministrul Învățământului și a provocat scandalul manualelor alternative, mulți au fost revoltați că noile manuale de istorie dedicau pagini întregi evreilor Silviu Brucan, Andreea Esca și Mihai Tatulici (vedete ale televiziunii sioniste PRO TV, instrument de imbecilizare în masă al românilor), iar eroii neamului, Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare, aveau dedicate doar câteva fraze.
O colegă jurnalistă m-a întrebat dacă am citit manualul respectiv. Nu-l citisem. Ea, însă, a avut răbdarea și curiozitatea să-l lectureze cap-coadă. Ziarista nu a fost intrigată doar de ducerea în derizoriu a simbolurilor poporului român, ci mai ales de faptul că, după ce a terminat de citit acel manual, a simțit efectiv sentimentul de rușine că aparține acestui popor de „pigmei” care nu a realizat nimic de-a lungul istoriei, conform celor citite în cartea ticăloasă. Asta transmitea și inducea în mentalul elevilor manualul alternativ de istorie: rușinea de a fi român!!! Acest aspect a fost cel mai grav, dar nu l-au sesizat mulți la vremea respectivă!
Cei care s-au încolonat sub stindardele #rezist și #LGBT sunt exact generația manualelor alternative! Scopul pentru care acestea au fost create și impuse în școli de dușmanii României a fost atins.
Românilor le-a fost inoculată ideea că sunt un neam de trădători, leneși, corupți și hoți și de aceea nu sunt capabili să se conducă singuri, musai să fie conduși de alogeni!
Ca să o lămurim pe asta cu „trădarea față de nemți”, pe care continuăm să-i lingușim, ba mai sunt și români dobitoci care sunt tare mândri că sunt conduși de un „neamț”, care a fost numit Gauleiter peste colonie. Doar naivii – ca să nu spun „proștii grămadă”! – pot să creadă că Iohannis a fost ales prin vot. Nemţii ne-au urât dintotdeauna şi ne-au considerat trădători pentru întoarcerea armelor din 23 august 1944, uitând că mai întâi ne-au trădat ei prin Dictatul de la Viena (30 august 1940), când au dat ungurilor jumătate din teritoriul Transilvaniei. La fel, germanii ne-au trădat şi prin Pactul Ribbentrop – Molotov (23 august 1939) când s-a pecetluit soarta Basarabiei, care a fost răpită de URSS în iunie 1940!
Mai sus am scris despre rolul manualelor alternative de a crea o generație căreia să-i fie rușine de originea ei românească. În paralel cu „lucrătura” aceasta din școli, mass-media condusă 90% de evrei „a muncit” din greu, în special prin intermediul televiziunilor, ca să-i convingă pe români că sunt niște degenerați incapabili, puși numai pe trândăveală și hoții, ceea ce este cu totul fals!
Româncele au fost prezentate ca fiind curve și ahtiate după bani nemunciți, prin transformarea unor țigănci inculte, ca Tonciu, în vedete și „modele” demne de urmat, iar bărbații au fost arătați ca niște bețivi violenți, leneși și hoți. Totodată, românii au fost prezentați ca niște ticăloși care-și omoară pruncii – cazuri izolate de mame vinovate de pruncucid au fost generalizate! – și s-a mintit enorm cu copiii crescuți in orfelinate ale groazei inventate, tocmai ca să apărem în ochii altora ca niște ființe iresponsabile si inumane! Nu mai vorbesc de DNA și așa-zisa „corupție”, de-ți vine să crezi că românii au inventat-o! Culmea este că doar românii sunt cercetați și băgați în pușcării, în timp ce corupătorii străini sunt bine merci și-și văd de jefuirea țării în continuare!
La fel, s-a mințit prin intermediul televiziunilor despre cum ne-au salvat pe noi străinii, despre binefacerile regilor germani, prin rescrierea istoriei și omitere faptelor reprobabile ale veneticilor încoronați și încornorați.
Intoxicarea cu regii germani și „minunile” făcute de ei pentru români este un fals, la care s-a lucrat intens din 1990 încoace. Ba, se pare că „germanii” mult lăudați au fost evrei, conform celor spuse de Nicolae Iorga despre familia Hohenzollern, afirmații care i-au adus și moartea, aruncată în mod mincinos și infam asupra legionarilor. Afacerea Strousberg, un fel de „Bechtel” pe vremea lui Carol I, prin care statul român a fost păcălit de către nemți cu sume uriașe de bani, prin acte de corupție la nivel înalt, este trecută sub tăcere. La fel, s-a uitat răscoala din 1907 cu mii de răzvrătiți împușcați, când sub Carol I țăranii români trăiau ca în Evul Mediu, țara noastră fiind cea mai înapoiată din Europa. De fapt, Carol I a abdicat, înainte de moarte, fiindcă nu a vrut ca România să lupte împotriva nemților cărora el le rămăsese loial toată viața. Ferdinand a fost un pămapălău care, la fel, s-a opus războiului împotriva nemților și austriecilor, fiind împiedicat să semneze predarea necondiționată a întregii țări (pacea de la Buftea) doar de regina Maria. În fond, singurul „rege bărbat” și care a iubit cu adevărat România a fost… regina Maria. Dar, din păcate pentru cei cu filogermanismul în cap, ea a avut tată englez și mamă rusoaică!
S-au organizat, în scopul promovării străinilor, emisiuni televizate cu clasamente ale celor mai mari„români”, unde s-a încercat impunerea regilor germani pe primele locuri, în detrimentul domnitorilor români. Evreul comunist Richard Wurmbrand, convertit la protestantism lutheran, un personaj de care nu auzise nici dracu’, a fost scos prin „vot popular” pe locul cinci în acest clasament făcut de niște proști ticăloși și manipulatori pentru alți proști, naivi și manipulabili: https://rowikipedia.org/wiki/Mari_rom% C3%A2ni
Alogenii care au condus și conduc România cu sprijinul partidelor politice trădătoare, din 1990 până în prezent, au reușit să golească țara de români ca să creeze spațiu vital pentru alte popoare, care deja ne invadează. Unele fățiș, prin mult trâmbițata migrație a „refugiaților”, altele subtil și mult mai pervers. Departe de mine gândul de a mă erija în oracol, dar tare mă tem că peste foarte puțini ani românii vor deveni străini în țara lor!
                                                                                                   
Marius Albin MARINESCU

luni, 7 septembrie 2015

Desemnarea reprezentantilor societatii civile in Consiliul Economic si Social trebuie realizata in conditii de maxima transparenta si corectitudine

Desemnarea reprezentantilor societatii civile in Consiliul Economic si Social trebuie realizata in conditii de maxima transparenta si corectitudine
Asociatia Greenitiative

In atentia: Doamnei Ministru Rovana PLUMB, Ministrul Muncii Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice
Domnului Liviu Marian-POP Ministru Delegat pentru Dialog Social

Ref.: Desemnarea reprezentan
tilor societatii civile in Consiliul Economic si Social (CES)
26.08.2015
Stimata Doamna Ministru,
Stimate Domnule Ministru Delegat,
Avand in vedere procesul demarat de institutia pe care o conduceti pentru selectia reprezentantilor societatii civile in Consiliul Economic si Social in baza modificarilor aduse de Legea 222/2015, organizatiile societatii civile va solicita pe aceasta cale asigurarea derularii procesului de selectie in conditii de maxima transparenta si corectitudine.
In acest sens, organizatiile subsemnate considera ca, pentru o functionare optima a noului plen al Consiliului Economic si Social, pentru selectarea celor mai reprezentative organizatii pentru fiecare categorie, pentru respectarea eforturilor candidatilor care si-au construit dosarele in termenul foarte scurt pus la dispozitie, va solicitam:
-       Publicarea listei de candidati la expirarea termenului de depunere a dosarelor (25.08.2015);
-       Includerea in comitetul de selectie a cel putin doi reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale care nu au depus candidaturi si nici nu au sustinut o organizatie candidata, prin scrisorile de sustinere depuse in dosarele de candidatura;
-       Realizarea selectiei candidatilor in baza tuturor criteriilor de evaluare anuntate in solicitarea oficiala de candidaturi emisa de institutia dumneavoastra (http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Dialog_Social/SocietateaCivila/2015-08-18_DDS_criterii_CES.pdf );
-       Publicarea rezultatelor selectiei, alaturi de scorul obtinut de fiecare candidat pe fiecare din categoriile notate;
-       Acordarea unui termen rezonabil, de minim 3 zile, in care candidatii pot contesta rezultatele selectiei si asigurarea unui comitet impartial pentru evaluarea eventualelor contestatii.
Cu consideratie,
CENTRAS - Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale
Asociatia Pro Democratia       
ActiveWatch


Agentia de Dezvoltare Comunitara "Impreuna"







Salvati Copiii Romania




Societatea Academica din Romania






ANIP - Asociatia Nationala de Ingrijiri Paliative




ANOSR - Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania


APADOR-CH - Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania Comitetul Helsinki

Areas - Asociatia Regionala de Educare a Adultilor Suceava
CeRe - Centrul de Resurse pentru participare publica




Asociatia "Viitorul in Zori"






Asociatia "Dr. Carl Wolf" a Bisericii Evanghelice C.A. din Romania


Asociatia Bunici si Nepoti Alba





Asociatia MIERT - Conferinta Tineretului Maghiar din Romania



Asociatia P.A.V.E.L.






ACSIS - Asociatia pentru o Comunitate Solidara si Interventie Sociala





Asociatia Pro. Do. Mo





Asociatia Proiect Pro Europa Suceava





Asociatia Salvati Bucurestiul







Asociatia Tinerii Voluntari - Valea Calugareasca




Asociatia Young Initiative






Asociatia Casa Plus







Ateliere fara Frontiere






Caritas Muscel







Centrul de Copiii si Tineret Sf. Sebastian Brasov




Centrul pentru Jurnalism Independent





Centrul pentru Resurse Civice






Centrul Ratiu pentru Democratie





Comisia ONG Iasi din cadrul Consiliului de Dezvoltare Economica si Sociala a judetului Iasi

Consiliul Tineretului din Romania





CRIES - Centrul de Resurse pentru Initiative Etice si Solidare



Dizabnet - Reteaua Organizatiilor Furnizoare de Servicii in Domeniul Dizabilitatii

ECPI - Centrul Euroregional pentru Initiative Publice



Federatia Nationala Sindicala Alma Mater








Federatia Natura 2000






Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS

Federatia Volum







FOND - Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare


FONPC - Federatia ONG-urilor din Domeniul Protectiei Copilului


Fundatia CAESAR







Fundatia Civitas pentru Societatea Civila





Fundatia Dezvoltarea Popoarelor





Fundatia HOSPICE Casa Sperantei





Fundatia HOSPICE EMANUEL  - Oradea





Fundatia Lumina - Bacau






Fundatia PACT







Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile








Fundatia Pro Patrimonio






Fundatia Tineri pentru Tineri






Funky Citizens







GRASP - Societatea Globala a Tinerilor Progesionisti Romani -



Junior Chamber International Craiova





Liga Studentilor Romani din Strainatate





Liga Habitat







Motivation Romania






Organizatia Umanitara Concordia





Platforma Unionista Actiunea 2012








Pro Vobis - Centrul National de Resurse pentru Voluntariat



RISE Romania - Reteaua Romana a Intreprinderilor Sociale de Insertie


Societatea Ornitologica Romana /BirdLife Romania




TERRA Mileniul III







Touched Romania







Viitor Plus
Asociatia BioSilva
Asociatia Reper 21
Asociatia Agent Green
Asociatia Greenitiative
Asociatia Mai Bine Iasi

marți, 30 iunie 2015

Premiu pentru excelenta in initiativele societatii civile

Premiul Societatii Civile, editia 2015, va rasplati initiativele care isi propun sa imbunatateasca incluziunea sociala si economica a persoanelor sarace sau sa contracareze cresterea riscului de saracie in Europa. Concursul are in vedere organizatiile neguvernamentale sau persoanele care au intreprins initiative de combatere a saraciei, nominalizate de membrii Comitetului Economic si Social European (CESE), de consiliile economice si sociale nationale, precum si de organizatiile si retelele societatii civile la nivel european.   

Pentru a fi nominalizate, initiativele trebuie sa aiba un grad ridicat de inovatie si sa aduca o contributie majora la bunastarea comunitatilor care beneficiaza de ele.
Termenul-limita de inscriere al initiativelor in concurs este 31 iulie 2015.
Fondul total de premiere este de 50.000 euro. El poate fi acordat unui numar de maximum cinci proiecte distincte. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc in data de 10 decembrie 2015, la Bruxelles.   
Premiul Societatii Civile, organizat de CESE, este la a 7-a editie. Scopul concursului este de a recompensa si incuraja initiativele societatii civile care au adus o contributie majora la promovarea identitatii si integrarii europene.
Mai multe detalii si formularul de inscriere sunt disponibile aici

vineri, 9 ianuarie 2015

Memoriile fostului cancelar german Helmut Kohl ar putea îngropa cariera Angelei Merkel

Scandal enorm cu ocazia publicării amintirilor fostului cancelar german Helmut Kohl:
,,Testament. Transcrierea conversaţiilor cu H. Kohl”.
 
Este posibil ca publicarea acestor memorii (,,Die Kohl-Protokolle”) să fie dăunătoare nu doar pentru cariera Angelei Merkel, ci şi pentru cancelarul Kohl însuşi. Se întrevede deja posibilitatea recurgerii la Justiţie: Kohl i-a acordat o prea mare încredere memorialistului său Heribert Schwan, ale cărui amintiri au fost publicate în pofida promisiunii de a nu le face cunoscute decît după moartea politicianului. Schwan jurase pe toţi sfinţii că nu le va publica sub nici o formă înainte de decesul lui Helmut Kohl. Dar el n-a putut rezista tentaţiei…
Prin 2001-2002, în atmosfera liniştită a cramelor din locuinţa sa de la Ludwigschaffen, Kohl şi-a înregistrat amintirile pe magnetofon. Jurnalistul şi scriitorul Heribert Schwan trebuia să redacteze şi să stilizeze manuscrisele cancelarului. În discuţiile pe care le purta cu Schwan, Helmut Kohl avea obiceiul să strecoare comentarii puţin amabile, uneori chiar acide la adresa foştilor săi colegi de partid (şi a unor ,,amici”, precum Gorbaciov, pe care Helmut Kohl îl numea ,,un loser” – un perdant). Pe parcursul acestor întrevederi, el repeta mereu: ,,Chestia asta nu trebuie scrisă”, însă Heribert nota cu scrupulozitate tot ceea ce povestea Helmut Kohl. În cele din urmă, acesta a simţit că Schwan nu îi mai inspira încredere şi, nedorind, sub nici o formă, să aducă prejudicii de imagine partidului său, a blocat publicarea scrierilor. Ca urmare, Schwan a fost obligat să restituie cele 200 de casete, conţinînd 630 de ore de înregistrări. Numai că, înainte de a le preda, Schwan a copiat conţinutul acestora, pe care, după cum se vede, l-a şi publicat.
Esenţa acestor publicaţii nu constă în senzaţionalul secretelor divulgate – ele nu dezvăluie nimic nou pe plan politic. Dar acolo se regăseşte altceva: e vorba de aspecte extrem de dezagreabile referitoare la foştii săi colegi, revelate nu de un ins oarecare, ci de un om de Stat, care a înfăptuit procesul de reunificare a ţării. Iar comentariile acestea sînt exprimate de el însuşi, nu sînt nişte simple clevetiri ce pot fi uşor demontate, aşa cum precizează site-ul stringer-news.com.
Iar aspectele sensibile din aceste amintiri – Helmut Kohl scrie că Angela Merkel era prost crescută, nu ştia să folosească tacîmurile corect, încerca să ia mîncarea din farfurie cu degetele – au fost publicate nu doar în Germania, ci şi în ţări mult mai îndepărtate. Dar ceea ce e mai important, pentru un anumit motiv, nu este aproape deloc revelat, atunci cînd Helmut Kohl afirmă fără ocoliş că ,,protejata” sa lucra cu Serviciile Secrete ale SUA. Cea care avea să ocupe funcţia de cancelar german făcea speculă cu afine în vremea în care făcea parte din ,,Mişcarea tineretului german liber”. În RDG, aşa-numita ,,Asociaţie pentru negoţul cu fructe şi legume” cumpăra marfa de la particulari cu 4 mărci kilogramul. Şi o revindea imediat pentru 2 mărci, asta, întrucît comercializarea de afine beneficia de subvenţii de la Stat, ceea ce îi permitea să vîndă marfa cu amănuntul mai ieftin decît preţul de achiziţie. Înţelegînd foarte curînd legile vieţii, Angela Merkel preda kilogramul de afine cu 4 mărci, apoi, imediat, revenea să cumpere acelaşi kilogram cu 2 mărci… şi aşa mai departe. Concomitent, însă, cu inima uşoară, ea îi înfiera pe concetăţenii săi, la şedinţele de Komsomol, pentru faptul că practicau astfel de metode. Totuşi, modul în care ea şi-a construit cariera politică este cu mult mai semnificativ. În 1986, cînd avea 35 de ani, Angela Merkel se înscrie în mişcarea est-germană ,,Deşteptarea democratică”. De atunci şi, practic, pînă la alegerile care vor aduce victoria creştin-democraţilor în Germania reunificată, ea nu va înceta să-i critice pe aceştia cu mînie proletară. Dar, de îndată ce a început să se simtă în aer parfumul victoriei creştin-democraţilor, fără să mai zăbovească, Angela Merkel a intrat în rîndurile lor, reuşind să ocupe un post de deputat în Bundestagul Germaniei deja reunite.
Se spune că ea a fost ,,extrasă” din partidul ,,Deşteptarea democratică”, o formaţiune devenită, din acel moment, fără viitor, la recomandarea specială a ministrului federal Lothar De Maizière. Acesta o numeşte secretar de presă. În această calitate, ea va juca un rol activ în cadrul convorbirilor 2+4, care aveau să pună capăt acordurilor cvadripartite cu privire la statutul Berlinului şi controlul acestuia de către aliaţi. La fel, ea va lua parte şi la discuţiile referitoare la reunificarea Germaniei, conduse, de la Washington, de Condoleezza Rice. Ca urmare, Angela Merkel lansează, de îndată, procesul de integrare a RDG în economia de piaţă şi în zona mărcii germane. În acel moment, partenerul ei de viaţă oficial, Joachim Sauer, este angajat de societatea americană ,,Biosym Technology” şi petrece un an întreg la San Diego, în laboratoarele acestei firme, care era afiliată Pentagonului. Este imposibil de verificat cu ce activităţi se ocupa, în mod concret, şi de ce fel de formare a beneficiat el acolo. În orice caz, Sauer avea să devină, după aceea, expert al societăţii ,,Accelrys”, cu sediul tot în San Diego, şi afiliată tot Pentagonului…
Şi, dintr-odată, izbucneşte scandalul! De Maizière este acuzat de colaborare cu STASI, Serviciile de Securitate est-germane. Ce face, în acest moment, protejata lui? Ea îl denunţă, public, pe protectorul său! După care, fără întîrziere, se instalează în postul de vicepreşedintă a CDU (Partidul Creştin-Democrat). Trecînd de la favorurile lui De Maizière la cele ale lui Helmut Kohl, Angela Merkel ocupă, pe rînd, funcţii importante în guvern, conducînd, îndeosebi, organismele federale cu responsabilităţi în domeniul femeilor şi tineretului, precum în domeniul ecologiei. Extaziat de performanţele ei, Helmut Kohl o numea ,,puiul meu”, ,,fetiţia mea”. Imediat, jurnaliştii cîrcotaşi i-au aplicat acestei femei hiperactive eticheta de ,,fetiţa lui Helmut Kohl”, sugerînd prin aceasta ceea ce este lesne de înţeles. Şi, de aici, au început să pornească, din toate părţile, bîrfele despre existenţa unei legături amoroase dintre cei doi. Trebuie să recunoaştem că erau destule temeiuri în acest sens: fie ,,fetiţa” era adusă acasă cu un elicopter militar, bineînţeles, cu cheltuieli din banul public, fie era zărită călătorind, ca unică pasageră, într-un convoi de maşini oficiale. Cînd jurnaliştii au fost informaţi despre zborurile ei gratuite cu elicopterul, a izbucnit un adevărat scandal. Helmut Kohl a salvat-o pe ,,fetiţa” lui de dezonoare, preluînd întreaga responsabilitate asupra sa: ,,Da, folosea elicopterul, dar eu eram la curent cu acest lucru; avea aprobarea mea”.
În 1998, CDU pierde alegerile. La ceva timp după aceea apare, în ziarul ,,Frankfurter Algemeine Zeitung”, un articol semnat de Angela Merkel. Dar nu conţinea nici o referire la calităţile deosebite de politician ale lui Helmut Kohl, care fuseseră, recent, negate de alegătorii lui. ,,Fetiţa” cere demisia protectorului său din funcţia de lider al creştin-democraţilor, pentru că ,,nu stăpîneşte schimbările specifice acestei epoci”. Aşadar, Helmut Kohl demisionează. Şi iat-o pe Angela Merkel, ,,însetată de dreptate”, luîndu-i locul. Ceea ce s-a petrecut apoi o ştim cu toţii: doamna Merkel, azvîrlindu-şi peste bord toţi protectorii, preia conducerea Statului. Acum, ,,puiuţul” e acoperit de ditamai penele… Angela Merkel este susţinută de două puternice corporaţii din domeniul mass-media. Prima este grupul Springer – 180 de publicaţii, între care se numără ,,Bild” şi ,,Die Welt”. Jurnaliştii holdingului trebuie să semneze un acord special, prin care se angajează să lucreze pentru întărirea relaţiilor transatlantice şi pentru apărarea statului Israel. Celălalt grup media este al prietenei (şi amantei?) sale Liza Mohn, directoare a mega-grupului european Bertelsmann (de care aparţin holdingul RTL, Prisma, Random House etc.). Doamna Mohn ocupă, de asemenea, postul de vicepreşedintă a Fundaţiei Bertelsmann, promotorul atlantismului în Europa. În cartea sa, Helmut Kohl critică politica europeană a Angelei Merkel şi subliniază că, în general, ea nu se regăseşte mai deloc în acest cadru: ,,Îţi vine să te cruceşti văzînd prostiile pe care le face”. Este, ea, cu adevărat lipsită de inteligenţă? Ce interese apără? Lucrurile stau astfel: clanul Bush îl trimite la Merkel pe un anume Jeffrey Gedmin, care lucra pentru American Enterprise Institue (AEI), sub conducerea lui Richard Perle şi Dick Cheney. Acesta susţinea intens crearea monedei Euro, la paritatea, iniţială, de 1 dolar >1 euro. În cadrul AEI, el conducea proiectul ,,Noii iniţiative atlantice”, reunindu-i pe cei mai influenţi generali şi politicieni care dovedeau simpatii pentru SUA. În acelaşi timp, el activa în proiectul PNAC (Projet for a New American Century) şi redacta un capitol întreg referitor la programul european adresat neo-conservatorilor din Statele Unite. În această activitate, el demonstrează că Uniunea Europeană trebuie să rămînă sub controlul NATO, înăbuşind, din acest motiv, orice veleitate de independenţă a europenilor. În cele din urmă, Gedmin devine administrator al CCD (Council for a Community of Democracies), care militează pentru ca ONU să funcţioneze pe două niveluri, sub supervizarea Institutului Aspen, din Berlin, ,,centru nevralgic” al industriilor americano-germane. În consecinţă, el refuză iniţiativa amicului său John Bolton, care îi propune să devină vicepreşedinte al Comisiei SUA la ONU, pentru a se consacra exclusiv activităţilor Angelei Merkel. S-ar putea pune aici punctul final, dacă nu am adăuga o mică informaţie despre felul în care şi-a construit relaţiile Angela Merkel şi, mai ales, care sînt yankeii influenţi care au sprijinit-o în acest sens. În Memoriile sale, Helmut Kohl nu nominalizează pe nimeni, limitîndu-se la aluzii făcute pe jumătate. În 2003, Departamentul de Stat al SUA le încredinţează lui Jeffrey Gedmin şi Craig Kennedy un amplu program de ,,diplomaţie socială”, sau, altfel spus, de propagandă, care să includă cumpărarea de jurnalişti şi păstrarea unei ,,continuităţi” în opinia publică din Europa Occidentală. Acest lucru s-a produs atunci cînd cancelarul Schröder a luat poziţie împotriva intervenţiei anglo-saxone în Irak. În acel moment, Merkel a declanşat un atac puternic împotriva doctrinei Chirac-Schröder cu privire la independenţa Europei, ea exprimîndu-şi susţinerea pentru Statele Unite, precum şi sprijinul faţă de trupele din Afganistan şi Irak. Acest articol (scris de Angela Merkel) este publicat nu în Germania, ci în ,,Washington Post”. În mai 2004, Merkel impune alegerea, în funcţia de preşedinte al Republicii Federale Germane, a bancherului Horst Köhler, principalul personaj care a redactat Acordurile de la Maastricht, un creator al monedei euro, dar care, de asemenea, a fost preşedintele Băncii Mondiale, apoi director-general al FMI. Imediat după aceea, Merkel va întreprinde campania Anti-Islam. Pe parcursul întregii campanii electorale din 2005, Angela Merkel va insista pe creşterea şomajului şi pe incapacitatea social-democraţilor de a stăpîni fenomenul. Datorită acestei intervenţii, CDU obţine 21% în sondajele de opinie. În acest timp, consilierul ei, Jeffrey Gedmin, îi adresează o Scrisoare Deschisă, publicată în ,,Die Welt”. Criticînd modelul economic german, el adaugă: ,,Înainte de a continua dezvoltarea pe mai departe a ţării, trebuie să obţineţi o victorie intelectuală asupra nostalgiilor germane, încă tributare trecutului. Dacă Sarkozy vine în locul lui Chirac, Franţa va putea beneficia de un progres economic. Ar fi păcat dacă Germania va continua să regreseze”. După aceasta, Angela Merkel îl promovează pe unul dintre consilierii săi, Paul Kirchhof, în echipa proiectului ,,Iniţiativa pentru o nouă economie socială de piaţă”. Totodată, anunţă anularea impozitului aplicat proporţional: impozitul va deveni identic atît pentru cei ce trăiesc în lux, cît şi pentru cei ce duc un trai modest. În urma acestei strategii, CDU obţine 35% din voturi la alegeri, iar SPD (social-democraţii) – 34%. Nemţii nu îl vor nici pe Schröder, nu o vor nici pe Merkel. După negocieri extrem de dure, cele două partide formează o coaliţie: Angela Merkel ocupă funcţia de cancelar, dar jumătate din portofolii revin opozanţilor. Atunci, Merkel începe să modifice politica externă a lui Schröder, care pledează în favoarea echilibrării relaţiilor cu Moscova şi a reducerii influenţei exercitate de Londra şi Washington. Asta, în timp ce Angela Merkel mizează pe regimurile pro-americane din Europa Centrală şi din ţările Baltice, ale căror guverne sînt profund ostile Rusiei. Cu toate acestea, majoritatea întreprinzătorilor se declară împotriva unei asemenea poziţii. Mai mult, Angela Merkel apărea direct legată de modificările aduse Constituţiei de către Schröder, care interzic participarea militarilor germani în operaţiunile din afara frontierelor, pentru menţinerea păcii. Dar Angela Merkel schimbă doctrina militară, îi pune pe militarii germani la dispoziţia NATO, şi nu a ONU. Ea trimite contingente importante în Africa, în Kosovo şi în Afganistan, dar şi în Liban, pentru sprijinirea Israelului (după care mii de militari îi vor scrie că ei au intrat în rîndurile Bundeswehr pentru a-şi apăra ţara lor, nu Israelul). Şi, pentru că am amintit de peripeţiile scandaloase ale carierei doamnei cancelar, e momentul să vorbim şi de viaţa ei privată. Oficial, Angela Merkel este căsătorită cu Joachim Sauer. De care prima soţie a divorţat pentru că l-a găsit în pat cu un bărbat. Nevasta fostului cancelar Schröder, Doris Schröder-Köpf, a declarat cît se poate de deschis: ,,Viaţa privată a Angelei Merkel nu corespunde formatului întîlnit la majoritatea femeilor”. Pe baza acestei afirmaţii, presa germană a început să bîrfească şi să lanseze comentarii picante, de genul: ,,Ce cuplu minunat: pederastul Sauer şi lesbiana Merkel!”. Să reţinem, însă, faptul că astfel de remarci nu au făcut, niciodată, obiectul unor procese în instanţă

vineri, 5 decembrie 2014

"Pactul pentru Fiscalitate" a fost lansat în dezbatere publică în cadrul unei conferințe organizată joi, 4 decembrie, ora 12.30, în cadrul Academiei Române

Astăzi s-a lansat în dezbatere publică „PACTUL PENTRU FISCALITATE”. Vă mulţumim celor care aţi putut fi prezenţi.
Este primul pas pe care îl facem în demersul nostru de a crea bazele unui dialog credibil şi real între mediul de afaceri, mediul academic şi cel politic. Începând cu luna ianuarie se vor forma grupuri de lucru, iar soluţiile identificate de acestea vor fi publicate pe site-ul www.pactfiscal.ro . Avem încredere că acestea vor constitui bazele unui proces de optimizare a Codului Fiscal, aflat acum în dezbatere.
Tot pe site, găsiţi deja informaţii relevante legate de PACT, inclusiv varianta electronică a Manifestului lansat astăzi.
Cu stimă,
Echipa Pactului pentru Fiscalitate